Surse generatoare de vapori, principala cauză a condensului

În pofida utilizării unor sisteme performante de tâmplărie, unii beneficiari reclamă apariția fenomenului de condens, mai ales iarna. O analiză pertinentă a situației presupune identificarea inițială a cauzelor, care pot fi datorate proiectării, execuției, montajului, exploatării sau întreținerii improprii. Lipsa competenței în alegerea ferestrelor potrivite (mai ales în funcție de poziționarea acestora în planul fațadei) face inutil efortul beneficiarului de a evita consecințele. Execuția necorespunzătoare a tâmplăriei, coroborată cu montajul defectuos sau utilizarea incorectă, pot genera, de asemenea, formarea de condens. Totodată , la ferestrele fabricate cu profile de aluminiu fără barieră termică și amplasate la exteriorul clădirilor, fenomenul de condensare a vaporilor de apă este inevitabil. Condensul poate să apară pe suprafața mai rece a ferestrei (atât pe geam cât și pe rame) în momentul în care cantitatea de vapori din cadrul incintei depășește limita de saturație a aerului. Totodată, trebuie precizat că fenomenul nu are legatură cu infiltrarea vaporilor și formarea picăturilor de apă în interstițiul dintre foile de sticlă ce alcătuiesc geamul termoizolant, acesta fiind o consecință a execuției defectuoase a vitrajului. Principalele motive care generează condensul sunt reprezentate de:
- Aerul expirat (1-2 litri/zi)
- Vaporii generați din activități casnice (2 litri/zi)
- Prezența plantelor, amplasarea necorespunzătoare a elementelor de încălzire și a glafurilor , obturarea circulației aerului prin draperii sau jaluzele etc.
- Vaporii rezultați din alte cauze (3 litri/zi)

Astfel, 1 m³ de aer conține, la o temperatură de 0 °C, 5 cm³ de vapori de apă. Dacă spațiul este încălzit , cantitatea de apă din aer se majorează (17 grame la 20 °C si 30 grame la 30 °C). În cazul în care aerul devine saturat (având umiditate relativă de 100%) nu mai are capacitatea de a reține vapori.
De exemplu, într-o încăpere cu o suprafață de 15 m² și o înălțime de 2,5 m (cu un volum de 38 m³), la o temperatură de 23 °C și o umiditate relativă de 100%, în aer se află aproximativ un 1l de apă, sub formă de vapori invizibili. Dacă în timpul nopții temperatura scade cu câteva grade Celsius , o parte din vapori se condensează pe suprafața geamului sau a cercevelelor / tocurilor. Fenomenul poate să apară atunci când umiditatea relativă a aerului este ridicată, iar temperatura ferestrelor este scazută. Din rațiuni ce țin de confort și de protecția sănătății, la temperatura optimă a camerei (23 °C), acest indicator trebuie să fie cuprins între 40% și 70%. Condensul începe de la marginea vitrajului, unde pot exista zone etanșate necorespunzător, iar circulația aerului este împiedicată de prezența unui glaf prea lat situat în zona radiatorului. De asemenea , în cazul montajului ferestrelor spre partea interioară a peretelui, circulația curenților de aer cald este scazută , iar suprafețele geamului rămân neîncălzite. În cazul în care interstițiile dintre cercevea și ramă sau între vitraj și baghetă - distanțier sunt prea mari, există posibilitatea scăderii temperaturii ansamblului sub pragul punctului de rouă.